Am descoperit cafeaua de specialitate! Ce ma fac!?

S-au adunat deja câțiva ani de când vorbesc despre cafea. Când descoperă omul ceva bun, nu se poate abține să nu îi schimbe și pe cei din jurul lui. Nu e mereu bine, dar pare să fie natura umană, așa că am decis să nu mă lupt cu ea și nu ratez nici o ocazie de a povesti despre cafea celor din jur. Nu că asta ar fi vreo surpriză, căci de’… am făcut acest blog, dar, dincolo de spațiul virtual, eu chiar vorbesc mult despre cafea și caut să conving pe toată lumea să bea cafea de specialitate sau măcar cafea de origine proaspăt prăjită. Dincolo de gust și de experiență, cred că ține în primul rând de calitatea elementelor cu care ne hrănim organismul, căci, nu-i așa… suntem ceea ce mâncăm și ce bem.

Încercările astea permanente, soldate din fericire cu multe convertiri, m-au condus către o concluzie validată și răs-validată de interacțiuni cu oameni de toate felurile. Și ea sună cam așa:

Durează circa 1 an din momentul în care o persoană descoperă cafeaua de specialitate până când devine, ireversibil, consumator exclusiv al acestei cafele.

1 an nu e puțin, iar pe tot parcursul acestei perioade procesul este destul de ușor reversibil. Așa că m-am horatat să-l aștern în fața tuturor, cu speranța că, văzându-l cap coadă, vei putea lua deciziile mai ușor și astfel, poate, face trecerea mai repede. Sunt două posibile piedici mari pe parcursul acestui proces, banii și graba. E bine să le punem pe masă de la început și să le validăm în fiecare etapă. Dacă dă eroare la oricare dintre ele, atunci trecerea definitivă este imposibilă.

Momentul 0 – Geneza! Nu știam că o cafea poate avea acest gust!

Acesta este de obicei primul contact. El este de cele mai multe ori total neanticipat. Poate știi că te afli într-o cafenea de specialitate, poate știi că urmează să-ți pregătească cineva o cafea…  mai bună. Poate nu știi nimic și doar primeșți sugestia de încerca cafeaua fără zahăr din partea persoanei care îți servește cafeaua. Orice ar fi situația sunt 2 variante psobile:

Rezultat 1 – nu e nici o diferență sau chiar nu îți place ce ai în ceașcă. Game over! Taie subiectul de pe listă. Nu tuturor ne plac același lucruri, nu suntem toți făcuți să apreciem în mod similar toți stimulii din jurul nostru. Am avut o perioadă în care nu am crezut că poate fi cineva care nu apreciază cafeaua de specialitate sau nu face diferența față de cafelele de consum, dar am învățat că acesta este un scenariu posibil cam în 10-15% din cazuri. Nu e nici o supărare și nici măcar vreun regret.

Rezultat 2 – Aleluia! Ceea ce e în ceașcă este uimitor, incomparabil cu orice ai băut până acum! Bine ai venit în lumea cafelei de specialitate. Și acum încotro?

Etapa de explorare. Încearcă, încearcă, încearcă!

De obicei, imediat după momentul miracolului, oamenii sunt tentați să ducă acasă minunea, mai ales dacă experiența a fost un espresso. Se duc și cumpără cel mai scump aparat pe care și-l permit, cea mai scumpă cafea din supermarket și se așteaptă la minuni. Asta e calea sigură spre dezamăgire și renunțare. Există multe metode similare de a-ți asigura dezamăgirea, dar eu acum mă voi concetra pe ce ar trebui să faci ca să te ții pe drumul bun, nu pe diverse scenarii de eșec.

Explorează, întreabă, încearcă! Vorbește cu omul care ți-a dat cafeaua, întreabă ce e, cum e preparată, cum altfel o poate prepara. Revino acolo sau caută pe harta alte locuri care îți sunt la îndemână, încearcă cafea preparată în toate felurile. Poate îți place espresso simplu, poate îți place cu lapte, mai mult sau mai puțin lapte, poate descoperi că metodele alternative produc rezultate mai aproape de gusturile tale.

Nu te mulțumi cu o singură cafea. Încearcă mai multe tipuri de cafea, din mai multe zone. Încearcă cafele sud-americane, încearcă cafele africane, încearcă cafele asiatice, Încearcă aceeași cafea preparată în mai multe moduri, încearcă mai multe cafele preparate prin aceeași metodă. Mergi la cuppinguri, nu te mănâncă nimeni. Nu uita să încerci cafeaua preparată și la ibric în cafenele. Deși cei mai mulți nu o promovează activ, nu se vor da în lături de la provocare. Notează-ți concluziile, măcar pe cele mai importante, astfel încât la finalul celor câteva săptămâni să poți spune ce îți place. Cea mai importanta diferență o va face cafeaua.

Ce îți place? Ce îți place cu adevărat?

Prima variantă – Ibricul – esențial să încerci înainte de a finaliza perioada de explorare

Este cea mai simplă variantă și una destul de probabilă, dat fiind că ibricul este cea mai răspândită metodă de preparare a cafelei acasă și deci gustul emoțional este ancorat în această variantă. Asigură-te că desscoperi ce cafea îți place, alege o varianta pe gustul tău de la una dintre prajitoriile sau magazinele de specialitate pe care le găseșți pe hartă, explorează câteva dintre metodele de preparare a unei cafele la ibric, pe a mea o găseșți în articolul dedicat ibricului și dă-i drumul. Pentru început își sugerez să cumperi cantități mici de cafea râșnită la magazin pentru a asigura o calitate cât mai ridicată. Ți-ar prinde bine și un ibric potrivit și eventual un cantar sau o unitate de măsură care să îți permită să respecți rețeta.

TIMP și BANI – În cazul ibricului, graba nu te poate încurca cu nimic. Eșți deja obisnuit(ă) cu timpul necesar preparării unei cafele la ibric, deci nu e nimic în plus. Costul cafelei însă va fi mai mare decât a celei pe care o cumpărai din supermarket. Dacă beneficiul de gust justifică diferența de preț, dă-i înainte, dacă nu – game over! Chiar și dacă prețul pare mai mare, nu abandona. Există cafele proaspăt prăjite pentru toate buzunarele. Caută, întreabă și doar dacă nu găseșți nici o variantă potrivită bugetului tău, las-o baltă.

URMĂTORII PAȘI – După ce te stabilizezi cu băutul cafelei de specialitate prin metoda care îți e deja binecunoscută, următorul obiectiv este să îți iei o râșniță pentru a râșni cafeaua chiar înaintea preparării. Diferența este mare. Rasnirea pentru ibirc este foarte fină, precum pudra, asta înseamnă că râșnitele manuale nu prea întră în discuție. Chiar și cele manuale performante care necesită un buget de peste 1000 de lei, implică timp și efort fizic. Există râșnițe electrice cu discuri ale unor mărci de electrocasnice cusnoscute cu care îți poți face treaba într-un buget de 300-400 lei. Dacă poți, alocă mai mult, cu cât creșți spre 1000-1500 lei obții rezultate din ce în ce mai bune. Cu cât e mai performantă, cu atât râșnița îți va putea fi alături și dacă te decizi să explorezi alte metode de preaparare a cafelei.

Explorarea altor metode, alternative sau espresso este un alt posibil și recomandabil pas următor. Cel mai probabil, dacă îți place ibricul vei naviga mai ușor către metodele alternative pe care le găseșți mai jos.

Espresso sau orice variantă cu lapte pe bază de espresso.

Ei… asta e varianta cea mai complicată. Dar înainte de fi sigur că eșți aici, asigură-te că ai explorat și variantele alternative și ibricul. Am scris un articol dedicat alegerii unui espressor pentru acasă pe care nu-l voi relua aici. Simplificându-l, ceea ce bei într-o cafenea nu va fi obținut acasă niciodată sau… aproape niciodată. O dotare minimă pentru a face un espresso corect și decent necesită o râșniță manuală de cca. 1000 de lei sau una electrică de cca. 1500-2000 de lei și un espressor manual care pornește de la 1700 de lei. În plus mai sunt necesare câteva accesorii: tamper (dacă nu vine cu espressor-ul), latiera, cronometru (nu că ar fi așa o investiție serioasă) și cântar (asta e însă mai serioasă pentru că la espresso precizia contează).

Dacă nu îți poți permite această investiție și nici alte variante de cafea, ibric sau alternative, nu îți plac, mai ai o opțiune înainte de a renunța la ideea de cafea de specialitate. Poți alege orice altă varianta de espressor automat sau semi-automat pe care ți-o permiți și să foloseșți cafea de specialitate. Sugestia mea este un Saeco Poemia, total subiectiv și emoțional, fiind primul meu aparat pe care am explorat subiectul acesta. Dar și obiectiv vorbind, prețul de câteva sute de lei îl face o investiție acceptabilă. Va trebui să-l depresurizezi și apoi să-ți iei o râșniță. Aici nu e loc de compromisuri. Dacă nu ai o râșniță care să-ți permită reglajul fin al râșnirii, nu vei putea obține un espresso niciodată. Variantele de râșnițe sunt aceleași de mai sus, dintre cele manuale Kinu și Comandante sunt cele mai la îndemână. Chiar și așa investiția se ridică pe la 1500 de lei și, deși pare comparabilă cu un automat cu râșniță inclusă – NU. Nu-ți cumpăra așa ceva!

TIMP și BANI – Dacă te aștepți să obții acasă prin apăsarea unui buton ceea ce face un barista cu un echipament performant în câteva minute eșți într-o iluzie. Orice ți-ar promite producătorii de aparate, nu-i crede. Mint! Nici cu un aparat fără buton nu vei reuși, dar cu cât procesul va fi mai manual, va necesita timp mai lung și echipamente mai performante (adică scumpe) cu atât vei fi mai aproape de calitatea visată. Înainte de a lua orice decizie, încearcă, încearcă, încearcă. Gustă, vezi dacă merită. Asigura-te că ai timpul necesar și banii pentru asta.

URMĂTORII PAȘI – De obicei un băutor de espresso nu va migra către ale metode. Prin urmare cel mai probabil vei continua să rămâi fidel(ă) acestei metode de preparare, iar dacă banii și pasiunea vor fi suficiente vei continua să ai unelte și accesorii tot mai performanțe.

Alternative, musai trebuie să le încerci.

Adică cafeaua lungă, în cană mare alături de care poți cunoaște un om, citi un copitol sau scrie un articol din acesta. Sunt câteva repere de variante alternative cu gusturi și texturi diferite pe care îți sugerez să le explorezi înainte de a te hotărâ: french press, v60, AeroPress, MokaPot. Fiecare e câte un reprezentant al unei categorii și poți găsi variații, dar pentru a explora și a găși varianta favorită încearcă o cafea pe fiecare dintre ele. Fiecare dintre metode necesită o unealtă foarte accesibilă ca preț, în jur de 100 de lei. Ți-ar mai prinde bine un termometru alimentar și un cântar alimentar. Acesta din urmă ar nevoie de sensibilitate la 1 gram, deci găseșți și variante mai accesibile, de câteva zeci de lei.

Poți începe și aici cu râșnirea la magazin, cumpărând cantități pentru câteva zile, dar pentru metodele alternative sunt râșnițe manuale precum Porlex Mini care necesită investiții de câteva sute de lei cu care poți face treabă foarte bună. Limita e Mokapot-ul la care râșnirea trebuie să fie destul de fină, ceea ce pe o râșniță manuală entry-level e cam la limită.

TIMP și BANI – Dacă banii nu vor fi o problemă în general, fiind necesare sume destul de mici și etapizate, timpul însă e o provocare. Metodele alternative necesită în jur de 5 minute pentru a prepara cafeaua. În funcție de capacitate poți prepapra însă mai multe cafele. De exemplu un French Press mare este soluția ideală când ai casa plină de prieteni. Însă dimineața, pentru unii, cele câteva minute necesare preparării unei cafele, minute în care trebuie să fii prezent și atent la preparare, pot fi o provocare. Pentru cei mai mulți efortul merită, dar înainte de a te hotărâ, încearcă.

URMĂTORII PAȘI – în lumea metodelor alternative nu prea există limită. Pe măsură ce îți educi gustul și te expui unor noi experiențe descoperi că aproape fiecare cafea poate fi o experiență nouă. Fiecare variabilă, precum cantitatea de cafea, temperatura apei, filtrele folosite, timpul, gradul de râșnire etc. creează un infinit de posibilități, deci următorii pași sunt de fapt un nou univers în care singura limita este deschiderea ta la nou.

Concluzionând, cel mai important este să descoperi, să-ți dai șansa de a explora lumea cafelei de specialitate, să-ți dai timpul pentru a o cunoaște și a alege conștient ceea ce îți place. Apoi opțiunile sunt simple, descrise în linii mari mai sus. Dacă urmăreșți planul acesta, în câteva luni fiecare cafea pe care o vei bea va fi o experiență, va fi un moment de bucurie care îți va îmbogăți ziua.

Grozăvia e că dacă îți oferi această experiență în mod consecvent, după câteva săptămâni de băut constant cafea bună nu vei mai putea reveni la cafeaua de brand din supermarketuri. Prima gură dintr-o astfel de cafea te va zgudui și te va face să te întrebi cum ai putut să o bei atât de mult timp. Cam așa se întâmplă în orice proces de educare a gusturilor, dacă nu chiar de educare în general. La fel e și în cazul vinului, și în cazul mâncării, și în cazul muzicii, și în cazul cărților, și în cazul oamenilor, și în cazul lumii în general.

Ai un prim contact cu ceva nou și te prinzi că e mai bine. Apoi explorezi și, rând pe rând, fiecare experiență îți aduce ceva nou, uneori diferențele sunt atât de mici încât nici nu-ți dai seama de evoluție. Dar  fiecare experiență te dezvoltă, creează noi sinapse, provoacă noi simțuri, te face mai conștient(ă) și mai atent(ă) la noi și noi experiențe. Și, după mult timp și multă explorare, revii acasă, la prima cafea, la primul pahar de vin, la prima muzică ascultată, la prima carte citită, la primul loc pe care l-ai știut și atunci vezi cu adevărat DIFERENȚA!