AeroPress – brew

Trebuie să-ţi spun de la început că sunt subiectiv în ceea ce priveşte această metodă de preparare. Ba chiar de două ori subiectiv. Prima cafea adevărată pe care am băut-o acasă a fost preparată astfel. Prin urmare nu e de ici de colo relaţia pe care o am cu AeroPress-ul. Ca să zic aşa, am crescut împreună. La fel de important este însă că aparatul nu e al meu ci al doamnei vieţii mele. Ţi-am mai zis că ea are un ascendent faţă de mine în ale cafelei şi cu toate că împărţim deja în mod egal povestea asta, AeroPress-ul rămâne al ei din simplul motiv că i l-am făcut cadou. Se întâmpla într-o vreme în care încă nu credeam că mă voi virusa atât de tare de cafea, o vreme în care credeam că pod-urile de cafea cumpărate de la Viena sunt cea mai bună cafea din lume. Noroc că mi-a trecut.

Aşadar subiectivitatea mă împinge să spun că AeroPress este metoda mea favorită de pregătire a unui brew, iar argumentele obiective sunt următoarele. Este versatil, poţi pregăti atât un brew foarte bun, alături de care să citeşti o jumătate de carte într-o dimineaţă ploioasă, dar şi un shot intens şi bogat în arome, destul de asemănător cu un espresso, într-o dimineaţă grăbită. E simplu de utilizat şi e greu să te încurci în el pentru că nu necesită o tehnică deosebită pentru a obţine o cafea bună. În acelaşi timp oferă mult control asupra parametrilor implicaţi în extracţie (timp, temperatură, agitaţie prin amestec şi presiune). Deci dacă te mănâncă palmele să duci povestea cafelei tale mai deaprte, ai cu ce să experimentezi în fel şi chip. E portabil. De departe cel mai portabil echipament pentru brew. Şi să mai zic că e şi destul de ieftin?

Prin urmare aş spune că primul pas după cafeaua la ibric, dacă vrei să explorezi lumea cafelei, este de departe un AeroPress, da’ ţi-am zis de la început că sunt subiectiv. A şi încă ceva, e printre tehnicile recent inventate în lumea cafelei (recent comparativ cu altele clasice). Asta e important pentru ca apar mereu noi metode de utilizare datorita versatalitatii de care iti spuneam. Acum hai să vedem cum ajungem de la vorbe la subiectul de interes, o ceaşcă de cafea.

Pregătire

E necesar un AeroPress şi cel puţin un filtru de hârtie corespunzător. Există şi varianta unui filtru metalic reutilizabil. Pentru a obţine o băutură mai limpede poţi folosi două filtre de hârtie. Ai nevoie şi de ceva pentru amestecat (dacă ai cumpărat kit-ul, ai deja inclusă bagheta magică), de apă caldă (85-90°C), de un cronometru şi de un termometru. Ai nevoie şi de o cană, ha ha! Dar nu-i de glumă pentru că ai nevoie de o cană pe care să o poţi folosi ca bază pentru presare, deci trebuie să fie destul de solidă şi stabilă.

Reţetă

AeroPress are 4 gradaţii şi o capacitate maximă de 220 ml. Prin urmare luăm ca referinţă un plin de 220ml la care poţi folosi între 15 şi 22g. Noi o preparam de obicei cu 17-18g, iar extremele sunt legate în întregime de gust. Eu mai prepar şi jumătate din cantitatea clasică pentru că prefer cantităţile mai mici şi mai dese, aşadar dacă umpli tubul cu apă până la nivelul 2 foloseşte jumătate din cantitatea de cafea.

Preparare

Trebuie să încep cu precizarea că aici e descrisă metoda „inversă”, adică AeroPress-ul este aşezat cu filtrul în sus. În prezentarea clasică a aparatului, filtrul este în jos, prin urmare am putea spune că aceea este metoda corectă. Doamna mea foloseşte Aeropress-ul conform acestei metode, iar diferenţele sunt la nivel de detaliu. De fapt e dificil să comparăm rezulatul final pentru că aşa cum îţi spuneam aparatul este super versatil şi ne permite să umblăm mult la timp, râşnire, cantitate, astfel încât să obţinem la final cafele conforme gustului fiecăruia. În plus prefer să vorbesc despre metoda inversă pentru că despre cea clasică am scris în articolul dedicat metodei AeroPress – espresso.

1. Pun apă la încălzit cu ţintă 85-90°C.

2. Pregătesc aparatul montând cele două componente principale şi aşezând-ul cu gura în sus. Uneori îl pre-încălzesc, adică îl las să stea câteva minute cu nişte apă fierbinte în el. Fac asta doar când am timp şi chef de joacă. Încălzit fiind, aparatul va păstra temperatura apei, asigurând o extracţie mai uniformă.

3. Pregătesc filtrul. Dacă e de hârtie, după ce îl aşez în sită, îl ud bine cu apă caldă de preferat (dar temperatura apei e un detaliu complet nesemnificativ). Scopul udării filtrului este eliminarea gustului hârtiei înainte de a trece cafeaua prin el.

4. Râşnesc cafeaua. Poţi folosi ghidul acesta pentru găsirea nivelului optim de râşnire. Plaja este foarte largă. Eu am încercat diverse granulaţii şi m-am oprit puţin peste mijlocul intervalului de râşnire a râşnitei mele (4 din 10, 1 fiind cea mai fină măcinătură). Cu cât râşnirea este mai fină cu atât timpul este mai scurt şi invers.

5. Adaug cafeaua în AeroPress şi îl agit puţin astfel încât să se distribuie uniform pe fundul aparatului.

6. Pornesc cronometrul

7. Torn apă la 85°C, treptat, în cercuri până umplu jumătate din tub cu apă, până la nivelul 2

8. Amestec de 10 ori cu bagheta magică de care îţi spuneam. Timpul ar trebui să fie în de 40-50s.

9. Adaug treptat restul de apă până la marginea tubului.

10. Mai amestec de 5-6 ori uşor cât să simt că nu se strânge cafeaua la fund, însă fără să stric crema care se adună sus.

11. Adaug sita cu filtrul şi o închid

12. Aştept până când cronometrul ajunge la 1.50

13. Întorc Aeropress-ul direct peste o cană sau folosind pâlnia primită cu aparatul, dacă cana e mai îngustă.

14. Presez uşor, sub greutatea naturală a braţelor (mele), astfel încât curgerea lichidului în cană să se finalizeze în jur de 2.20 min.

 

15. Mă opresc din presat când aud presiunea aerului ieşind prin sită – un fâsâit uşor.

16. Beau o cafea bună!

Variaţiuni

AeroPress este aparatul care permite cele mai multe variaţiuni. Prima poate fi poziţia. Pe lângă cea de mai sus îl poţi folosi şi în varianta cu filtrul în jos, să-i zicem clasică. Pentru timpi de extracţie mai scurţi e o soluţie fără compromisuri. Însa pentru timpi mai lungi, în poziţia clasică, cafeaua începe să treacă prin sită imediat ce cafeaua se amestecă cu apa. O soluţie la problema asta este să adaugi apa mai repede, să introduci tubul superior puţin ud într-o poziţie înclinată, astfel încât să presezi cât mai puţin aer odată cu introducerea lui, iar după introducere să-l tragi usor, câţiva milimetri în sus. Se creează un efect de vacuum, ca la seringă şi presiunea păstrează cafeaua în interior. Poţi chiar să arunci cele câteva picături de cafea apoasă care au ajuns în cană.

Alt parametru este gradul de râşnire. Aşa cum îţi spuneam mai sus poţi încerca şi cu granulaţie mare şi cu granulaţie mică. Timpul de extracţie este direct proporţional cu dimensiunea granulei de cafea. Aici te poţi juca chiar cu fiecare cafea pe care o încerci, suprizele pot fi formidabile.

Şi desigur în combinaţie cu gradul de râşnire avem timpul care este o variabilă la îndemână. Eu, care prefer cafeaua intensă, am încercat să duc ambii parametri la maxim, adică să am cel mai lung timp la cea mai fină măcinătură, cât să nu devină amară cafeaua sau să mă deranjeze altceva.

Prin urmare este loc de manevră cât vrei, doar chef de joacă să ai şi să nu te superi dacă din când în când ai câte o surpriză neplăcută. Ar trebui să vină în pereche cu suprize excepţionale.

Aşa cum spun mereu la finalul fiecărui articol, cele de mai sus nu reprezintă un adevăr absolut. Sunt capitolele care formează povestea mea cu cafeaua, poveste care sper să te inspire să explorezi, dacă nu ai făcut-o până acum sau să îmi împărtăşeşti din experienţele tale, dacă la rându-ţi trăieşti povestea minunată a cafelei bune.